Traiesc o stare de contemplare continua. Nu are rost sa ma las din visat, pentru ca atunci simt ca traiesc. Intampin taramuri de mult uitate, sentimente disparate, ma intalnesc cu zane si readuc dinozauri. Totul e posibil cand visezi.
Legenda spune ca timpul, in Rai, e asa de lung incat o secunda pe celalalt taram inseamna cat o viata sau ma rog, cam asa ceva. Ma gandesc adesea cat de scurta e viata si cat de lunga e eternitatea si nu imi pot inchipui cat inseamna un minut pe Pamant acolo sus.
Minutul Acela care unii asteapta sa treaca pentru a umple paharul unei zile obositoare. Minutul de care unii trag pentru a termina un examen si a lua o nota cel putin de trecere. Toate minutele sunt egale, din nefericire, dragii mei, sau din fericire.
Am invatat ca viata e un ansamblu de minute care oricum trec. Viata e un ansamblu de minute, facute sa explodeze. Perioadele vietii sunt impartite. Ne trebuie ceva sa ne dam seama cum curge raul si ca el chiar curge.
Ma gandeam de ce ne raman eroii intipariti in minte? Pentru ca se lupta si castiga. Pentru ca sunt buni si corecti, pentru ca ajung sa salveze si sa nasca sentimente profunde, pentru ca atunci cand ne punem in fata ecranelor stim ca trebuie sa castige cei buni. Sunt frumosi pentru ca aleg ce e bun si oricat de rau ar alege, situatia se termina bine.
In povestile vietii apar alte obstacole pentru care eroii sunt atat de putin. Apar banii, apare presiunea, apare o suita de factori ce nu putem sa ii ignoram deoarece exista si ne lovim de ei.
Eu prefer sa ma retrag in lumea mea, creata cu personaje din romane si sa ma las prada visarii. Lumea in general, nu are certitudinea lumii de dincolo pentru ca nu are timp sa se gandeasca. E prinsa in lucruri mici si nu intelege ca acolo ne asteapta eternitatea. E inutil sa trecem cu vederea timpul ce pandeste. In fond toti trebuie sa ajungem doborati de timp, poate si pentru ca asteptam ca el sa treaca uite asa.
In Eden, cand vom fi toti fericiti, avem voie sa stam si sa cutreieram. Pe Pamant suntem datori sa visam si sa incercam din rasputeri sa transformam viata intr-o gradina roditoare. Nu avem voie sa stam doborati de obstacole si sa ne plangem de mila.
Vreau sa fiu repetitiv pentru ca am vazut minuni cu ochii mei si am vazut oameni care pun bazele minunilor zilnic. Pana la urma si minunea are nevoie de un aeroport unde sa aterizeze cand vrea Dumnezeu.
Vreau sa termin cu o nota optimista si sa adaug unul dintre citatele mele preferate: “daca ti s-a dat un vis, sigur ti s-a dat si o cale sa-l realizezi”. Dincolo de orice viata este o eternitate si dincolo de o eternitate este El care sigur ne asteapta!
Petrișor Buruiană
25 octombrie 2018